COLOCVIUL NAȚIONAL „COREGRAFIA DANSULUI TRADIȚIONAL ASTĂZI”, LA A X-A EDIȚIE– ISBN 978-606-8467-43-6

Redactor, coperte și tehnoredactare:
Mihaela Gaftoi
Ploiești • Editura MYTHOS • 2019

Anișoara Ștefănucă
manager
Centrul Județean de Cultură Prahova

Inițiat în anul 2014 de către reprezentanții Asociației Așezămintelor Culturale, Proiectul Colocviul „Coregrafia dansului tradițional astăzi”, care a căpătat în timp o anvergură națională, s-a bucurat de un viu interes și susținere din partea Centrului Județean de Cultură Prahova, Consiliului Județean Prahova, Centrului Cultural „Aurel Stroe” și Primăriei orașului Bușteni.
Dacă ne referim la denumirea acestui proiect, se poate naște întrebarea de ce un colocviu dedicat dansului tradițional astăzi? Răspunsul devine destul de complex și presupune un demers de înțelegere și obiectivare a unei situații, a unei stări de fapt. Despre dansul tradițional putem avea impresia uneori că știm suficient, dacă nu chiar totul, că poate fi la îndemâna oricui să aducă pe scenă unul sau mai multe dansuri tradiționale, că dansul ar presupune doar execuția unor mișcări în acord cu un anumit fond muzical, că putem improviza ținuta vestimentară în funcție de posibilități.
În acest sens, am considerat necesară acordarea unei atenții deosebite îndrumării metodologice a animatorilor culturali participanți și a coregrafilor; acordarea unei dimensiuni științifice colocviului, în tandem cu perspectiva practică, aplicativă; abordarea complexă, multidisciplinară, sincretică a dansului tradițional, aducând în discuție aspecte privind ținuta scenică, acompaniamentul, vestimentația. Aceste perspective s-au concretizat prin temele abordate în cadrul seminariilor științifice și dezbaterilor organizate, care au avut de-a lungul timpului invitate personalități ale etnografiei, etnologiei și coreologiei românești.
La ediția din luna aprilie 2018, prilejuită de Anul Centenarului Marii Uniri, în cadrul Simpozionului cu tema „100 de ani de folclor coregrafic”, invitația noastră a fost onorată de domnul prof. univ. dr. Zamfir Dejeu, cercetător științific I, la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române Cluj-Napoca, căruia îi aducem cu acest prilej mulțumirile noastre și redăm în continuare câteva dintre ideile de început prezentate de domnia sa cu prilejul acestui simpozion, care oferă o imagine edificatoare asupra specificului dansului tradițional din arealul nostru și încadrarea acestuia la nivel extins, european: „Cultura coregrafică românească se află la o intersecție între orient și occident. Referindu-ne la occident și raportându-ne la diferite forme de relief – munți, dealuri, văi și așa mai departe, acestea despart zonele folclorice, despart dialectele folclorice. Noi, românii, nu avem dialecte, avem un dialect, de fapt două cu cel macedo-român. Dar, referindu-ne la Europa, aici avem trei dialecte. Dinspre ocean până la Munții Alpi – dialectul apusean, unde dansurile sunt dansuri de perechi, fără improvizație, deci standard, și aceste dansuri s-au clasicizat, să spunem așa, în Europa de Est (polca, spre exemplu). Venind de la Alpi până la Carpați, avem de a face cu dialectul specific Centrului și Estului Europei, care se referă la dansuri de perechi jucate în mod liber, și unde deja apare improvizația (fecioresc, spre exemplu).
Trecând peste Carpați, avem de a face cu dansurile de grup, cu caracter legat: horă, sârbă. Din acest punct de vedere trebuie să vedem unde ne găsim noi. În Transilvania, ne găsim în dialectul specific Centrului și Estului Europei, cu dansurile de perechi și improvizație, și dincolo de Carpați, spre Dunăre, spre sud, ne găsim în dansurile de grup.”
De asemenea, făcând referire la tipurile de scriere, notație, ritm și sisteme ritmice, domnul prof. univ. dr. Zamfir Dejeu a precizat: „Constantin Costea este primul care spune că nu avem dialecte, vorbește însă despre stiluri. Și avem stilul dunărean, apusean, carpatic, răsăritean, macedo-român (care este de fapt un dialect), și sunt forme intermediare.”
În acest context, am lansat întrebarea „cât este permis să intervenim în coregrafia jocului și în transpunerea scenică a acestuia? Răspunsul domnului Zamfir Dejeu venind cu promptitudine: „Stilul. Nu avem voie să părăsim stilul!”
Cu prilejul seminarului organizat în cadrul ediției a VII-a, în luna noiembrie 2017, domnul Ioan Simionca, senator, maestru coregraf, remarca: „Este un lucru extraordinar că se continuă această activitate, am observat ce nevoi sunt în țară pentru aceste cursuri, apreciez totodată interesul multor tineri, ceea ce este absolut impresionant. Am încercat să fiu prezent în fiecare seară, exact din dorința de a vedea cum se exprimă tinerii, alături de ceilalți mai vechi un pic, și asta ne dă curaj să continuăm, tocmai pentru că vedem că din urmă vin oameni talentați, oameni care cred eu că se vor forma într-o generație nouă de coregrafi, care va trebui să înțeleagă exact care este rostul lor și să aducă acele schimbări de care vorbim cu toții aici. Mi-aș dori ca această colaborare să existe și în continuare, să o dezvoltăm. Eu aș vrea ca ceea ce se face aici să fie chiar mai bine cunoscut în țară, pentru că am observat de la ediție la ediție un progres și un interes manifestat atât din partea instituțiilor, dar și din partea celor care participă din țară. Mulțumiri și felicitări organizatorilor, felicitări tuturor participanților!”
Pe parcursul celor zece ediții, au fost împreună cu noi pentru a susține prezentări și studii practice de dans tradițional următorii maeștri coregrafi, cărora le aducem mulțumirile noastre:
Ediția I (noiembrie 2014)
Niculae Chiriţă – Ansamblul folcloric „Salba Prahovei”, Plopeni
Ediția a II-a (martie 2015)
Ionel Garoafă – Ansamblul folcloric „Maria Tănase”, Craiova
Ştefan Coman – Ansamblul artistic „Baladele Deltei”, Tulcea
Ediția a III-a (octombrie-noiembrie 2015)
Ion Simionca – Ansamblul folcloric „Dor românesc”, Bistriţa Năsăud
Mihai Fediuc – Ansamblul folcloric „Balada”, Botoşani
Ediția a IV-a (martie 2016)
Marius Ursu – Ansamblul folcloric „Doina Timişului”, Timişoara
Grigore Simionca – Ansamblul folcloric „Doruleţul”, Baia Mare
Ediția a V-a (noiembrie 2016)
Gabriela Hossu și Marin Hossu – Ansamblul artistic „Porolissum”, Zalău
Nicuşor Iancu – Ansamblul folcloric „Doina Bărăganului”, Slobozia
Marian Rusu – Şcoala Populară de Artă, Brăila
Ediția a VI-a (martie 2017)
Daniel Titi Sandro şi Ecaterina Hănnel – Ansamblul artistic „Crişana”, Oradea
Sorin Petre – Palatul Copiilor Ploiești
Costică Dogaru – Ansamblul folcloric „Chindia”, Ploiești
Ediția a VII-a (noiembrie 2017)
Vasile Stoia – Ansamblul folcloric „Mărginimea din Sibiu”, Sibiu
Mihaela şi Ion Horujenco – Ansamblul folcloric „Doina Covurluiului”, Galaţi
Ediția a VIII-a (aprilie 2018)
Adrian Paşca – Ansamblul folcloric „Ceatăra”, Carei
Ionel Garoafă – Ansamblul folcloric „Maria Tănase”, Craiova
Ion Colezea – Ansamblul folcloric „Perinița”, Ploiești
Ediția a IX-a (noiembrie 2018)
Ştefan Coman – Ansamblul Artistic „Baladele Deltei”, Tulcea
Ionel Garoafă – Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, Craiova.
Colocviul Național „Coregrafia dansului tradițional astăzi” a fost onorat de-a lungul timpului și de prezența domnilor Alexandru Pugna, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, Cristian Mușa, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Emanoil Savin, senator, Ioan Simionca, senator, maestru coregraf, Irinel Ghiță, primar al orașului Bușteni, Valeriu Rusu, Șef Secție Cultură Raionul Sângerei – Republica Moldova, Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, Ucraina.
În încheiere, aducem mulțumirile noastre partenerilor, colaboratorilor noștri, invitaților care ne-au onorat cu prezența, maeștrilor coregrafi, dansatorilor, reprezentanților așezămintelor culturale, instituțiilor de cultură și instituțiilor din administrația publică, reprezentanților mass-media care au promovat acest proiect, precum și tuturor iubitorilor dansului tradițional românesc care au participat, cu speranța că, prin efortul nostru conjugat, vom contribui la cunoașterea, păstrarea și promovarea acestor valori ale patrimoniului cultural imaterial.