TRAIAN LAZĂR
ION TH. GRIGORE şi BASARAB NICOLESCU în corespondenţă.
O relaţie de prietenie spirituală

Ploieşti, Editura MYTHOS, 2018

Coperte şi tehnoredactare:
Mihai Vasile
Redactor:
Emilia Vasile

„…Din rândul sutelor de profesori şi miilor de elevi ploieşteni ai ultimului secol se desprind, şi pot fi calificaţi drept celebri, profesorul Ion Th. Grigore şi elevul Basarab Nicolescu.
Profesorul Ion Th. Grigore a ieşit în evidenţă, s-a desprins din masa cadrelor didactice, a profesorilor de matematică, prin faptul că a antrenat, pe câştigătorul primei olimpiade internaţionale de matematică desfăşurată la Braşov, în 1959, Basarab Nicolescu, dar şi prin pregătirea unei adevărate cohorte de matematicieni în deceniile şase-opt ale secolului trecut, prin activitatea în redacţia Gazetei de Matematică şi Fizică, în conducerea Societăţii de ştiinţe Matematice şi Fizice, prin contribuţia la perfecţionarea predării/învăţării matematicii în România, ca unul dintre primii trei metodişti în domeniu. şi-a dezvăluit talentul literar în domeniul epigramei, devenind membru de onoare al Clubului epigramiştilor Cincinat Pavelescu din Bucureşti.
Elevul Basarab Nicolescu şi-a dovedit de timpuriu înzestrarea complexă, câştigând olimpiadele judeţene şi naţionale de limba română şi matematică. În tandem cu profesorul Ion Grigore s-a afirmat mai puternic în domeniul matematicii, câştigând prima Olimpiadă internaţională de matematică. Pe această temelie a absolvit, ca şef de promoţie, Facultatea de fizică, a devenit asistent la Facultatea de fizică a Universităţii din Bucureşti, a plecat cu o bursă de studii la Paris şi a rămas acolo. şi-a luat doctoratul de stat în Franţa, a fost angajat la CNRS, a adus contribuţii teoretice originale în fizica cuantică, a fost invitat la Berkeley şi Londra. Disponibilităţile literare şi le-a manifestat în Cenaclul de la Neuilly şi în revistele exilului românesc. Iar înzestrarea complexă a personalităţii, în activitatea Comisiei de la Veneţia, redactarea Declaraţiei de la Veneţia şi formularea teoriei transdisciplinarităţii.
Cartea aceasta le este dedicată sau, mai exact, în această carte, Ion Th. Grigore şi Basarab Nicolescu ni se prezintă prin intermediul corespondenţei, ai cărei parteneri au fost între anii 1959-1990.
Profesorul Ion Grigore a intuit devenirea întru maestru a elevului Basarab Nicolescu şi a păstrat într-un dosar special toate scrisorile şi materialele scrise provenite sau primite de la elevul şi apoi egalul său. Doamna Văsii Filoftia, nepoata şi moştenitoarea profesorului Ion Grigore, înţelegând însemnătatea acestor materiale şi necesitatea ca ele să fie cunoscute publicului a acceptat publicarea lor, binemeritând prin aceasta gratitudinea noastră şi a cititorilor…”.